[Redd]

Salutare tuturor,

[INTRO] Mă numesc Bogdan și mă aflu la doua certificare PMI, după cea de PMP trecută cu brio acum 6 ani.
Imediat după, la momentul respectiv, m-am înrolat in cursul de pregătire pentru certificarea PMI_ACP unde am avut parte de o experiența minunata alături de Mihai. La momentul respectiv, am decis sa urmez acest curs din curiozitate, neavand experiența in proiecte Agile, insa era ceva ce îmi doream de la cariera in anii ce urmau. Și asta s-a și întâmplat, anii următori m-au luat prin surprindere și au venit la pachet cu multe experiențe și evenimente pe mai multe fronturi, ceea ce m-a făcut sa dau examenul abia la 5 ani după parcurgerea cursului. :).
Pe data de 2 martie 2026 (chiar daca scriu aceasta postare retroactiv) am luat examenul de PMI_ACP cu succes, și aș vrea sa va împărtășesc din experiența proprie/părerile proprii despre aceasta experiența.

Am sa încep prin a-i mulțumi lui Mihai pentru ca a stat tot acest timp împreună cu mine, chiar daca părea ca am renunțat de mai multe ori, a fost acolo lângă mine și m-a încurajat și m-a ajutat in mod constant.

[PROCES] Data de 2 martie (in care am susținut examenul) era ultima zi in care mai eram eligibil sa fac asta, precum și ultima zi eligibilă de examinare, după care aplicația de înscriere (făcută cu 1 an înainte) ar fi expirat. Deci pentru mine a fost One shot/Last shot. Altfel ar fi trebuit sa mă înscriu din nou la curs.

Încep prin a va recomanda, din tot sufletul, sa nu faceți asta. 🙂 Nu lăsați examenul pe ultima suta de metri, poate deveni un factor de presiune in plus.

[PREGATIRE] Am sa încep sa va povestesc puțin despre procesul de pregătire. Imediat după curs, in 2021, eram foarte încântat, considerând ca dobândisem foarte multe cunoștințe și practici noi. Asa ca mă apucasem de studiu după, din dorința de a-mi extinde aria de cunoștințe. Le-am practicat (fără examenul luat) in următorii ani, pana in prezent.
Apoi a urmat o pauza, lungă, și undeva anul trecut am început sa reiau, sa mă înscriu la examen și sa iau și certificarea într-un final.
Am constatat doua lucruri:
1. tot ceea ce studiasem in 2021 parca dispăruse ca nuanță și detalii. A fost ca și cum am luat-o un pic de la zero, insa ceea ce rămăsese era o structura bine înrădăcinată de gândire (un mindset pe care îl fixasem și îl folosisem de multe ori). Detaliile, nuanțele, și multe altele, când am reluat in 2025, au fost din nou o încântare.
2. Chiar daca am luat-o de la capăt cu studiul, de data aceasta un factor a făcut diferența. Faptul ca intre timp mă lovisem de tot felul de situații in viața profesionala m-a făcut sa parcurg și sa înțeleg mult, mult mai ușor tot, și sa gestionez parcurgerea materialelor într-un mod mult mai avansat, nu neaparat fundamental.
Concluzia: Daca sunteți la început de drum (studierea lucrurilor fundamentale) – nu va speriați daca nu rămân toate noțiunile și detaliile, importanta e structura și mindset-ul de tip agil. Alocați mai mult timp studiului și nu va grăbiți spre examen. Pe de alta parte, daca v-ați lovit de situații in viața de zi cu zi la job, sau in business, consider ca timpul de la studiu pana la examen poate fi redus in sensul in care sa puteți da examenul mai repede, dar cu grija și nu tratând lucrurile superficial.

[RESURSE] Ca resurse: Am mers in totalitate pe recomandările lui Mihai. Chiar daca nu m-am ținut de planul făcut împreună ca timeline, nu m-am abătut deloc de la el din perspectiva conținutului, structurii și materialelor.
In primul rând – nelipsitul Agile practice guide (Acum a apărut varianta noua, ediția a 2-a), dar eu studiasem după ediția de dinainte (2017 cred). AM trecut prin el de mai multe ori. L-am folosit ca “biblie” și la job, dar și in cariera de trainer. Acest ghid pot sa știu ca este materialul cel mai bine stăpânit.
Pe lângă, cartea lui Griffiths. Am trecut prin ea de 3 ori. Nu e necesar sa treceți de 3 ori prin ea, dar eu am trecut prima data in 2021, apoi am mai folosit-o ca sursa in pregătirea unor traininguri, ulterior am mai trecut prin ea înainte de examen (2025-2026).
Pentru mine cele doua au fost suficiente. Recunosc ca am mai aprofundat anumite concepte făcând un research propriu, dar foarte punctual, specific. Daca mi se părea ca nu înțeleg pe deplin anumite lucruri, căutăm punctual in alte părți, chiar daca cel mai probabil examenul nu îți cere sa știi acel lucru in amănunt (de exemplu diverse practici de engineering – XP, Pair Programming, sau in zona de Improvement).
Întotdeauna am avut la îndemână și student handbook. Cu el am început imediat după curs, și prin el am trecut ca ultim document înainte de examen. Cumva student handbook de la curs mi-a servit drept un roadmap cu ceva detalii foarte brief și utile pentru mind mapping.

La capitolul teste și pregătire – am mers din nou după planul elaborat împreună cu Mihai. In ordine: Testele din student handbook, tetele din Griffiths (și exercițiile), apoi arhivele de teste pe care Mihai le trimite. Deci am avut 3 Stack-uri. Pana la urma, m-a ajutat perioada mai lungă dintre curs și examen, pentru ca eu apucasem sa le fac la momentul respectiv și rezultatele de atunci au devenit un baseline. Când le-am reluat, câțiva ani mai târziu, am comparat cu acel baseline. Apoi le-am mai parcurs o data (in total de 3 ori) înainte de examen. In permanentă comunicam cu Mihai rezultatele la teste, și când aveam un procent constant de 90% la orice “simulare” am mers cu încredere la examen.

[EXAMEN]
Am sa fiu sincer. Mi s-a părut mai dificil examenul decât mă așteptăm. Performam bine la simulările de teste făcute acasă (da, le făceam cu cronometru). Aveam mereu timp rămas suficient, mă încadram pe la 75% din timpul necesar și aveam un scor de 90% minim de fiecare data.
La examen totuși am simțit ceva diferit.
-> in primul rând, mi s-a părut mai dificil, mai greoi. Am observat ca întrebările din examen au fost un pic mai “stufoase” și nu aveai neaparat nevoie de toată informatia din context. Dar cu toate astea, o parcurgeam in întregime și probabil asta a fost unul din factori;
-> Acasa faceam, cum ziceam, testele mai repede. Aici am stat pe ele pana in ultimele 5 minute. Am folosit tot timpul. Și asta pentru ca au fost întrebări unde nu am fost sigur de răspunsul pe care îl bifez; 180 de minute pentru 120 de întrebări; In ziua examenului (L-am dat la centrul ComputerLand, nu online acasă), am simțit nevoia sa mă asigur ca citesc tot enunțul întrebării, comparativ cu acasă, unde îl parcurgeam mai repede.
-> bazați-vă pe intuite și reflex daca răspunsul corect nu va este clar. La mine au fost multe întrebări la care am bifat din intuiție și reflex. Concluzia este sa nu căutați răspunsurile clare, pe care sa le fi întâlnit prin materialele de studiu. Cam toate întrebările sunt situaționale, contextuale, iar unele răspunsuri corecte sunt cele la care aveți reacția sa le selectați din prima, chiar daca nu sunteți siguri. La mine, cel puțin, am constatat ca am răspuns la foarte multe întrebări din intuitie sau reflex. M-a ajutat enorm sa am acel mindset format înainte de toate.

-> Chiar daca am stat pe întrebări pana spre finalul timpului, nu am folosit deloc opțiunea de FLAG (întrebări pe care sa le marchez și la care sa mă întorc mai târziu). Nu. Am stat întrebare după întrebare pana când am răspuns, fie din reflex, fie din siguranță. Personal nu am încredere in funcția de FLAG la examen. Nu am făcut asta nici la PMP. Am considerat ca poate fi propria capcana, in sensul ca ar putea fi o alinare: nu știu la întrebarea asta, o marchez și revin mai încolo. Apoi daca se strâng prea multe, s-ar putea ca timpul rămas la final, raportat la întrebări Flagged sa devină un factor de stres. Este o opinie personală, la mine nu a mers cu opțiunea de Flag.
-> cred ca dificultatea perceputa pentru mine a venit și din prisma faptului ca se schimbare, intre timp, formatul examenului fata de cel valabil când am făcut cursul (2021). Acum la examen au intrat in ecuație câteva schimbări, despre care am aflat atât de la Mihai dar și de la părerile altor colegi care au luat examenul înaintea mea.
-> Au apărut acele study case-uri, in care ți se da un context mai detaliat și ți se dau întrebări din ele. Din același. Doar ca nu neaparat una după alta. Insa mai târziu in examen, mi-a reapărut același study case dar cu o alta întrebare; Eu am avut aproximativ 10 întrebări bazate pe case study. La 3 întrebări din cele 10 am avut același context, la 7 întrebări din cele 10 am avut întrebarea și case study-ul unic. Case Study-urile au fost mai tehnice un pic, mai aplicate pe situații reale: unul era despre o migrare in cloud, altul era cu tipuri de testare – ceea ce înseamnă ca in examen au apărut întrebări prevalente cu termeni Software/IT.
-> La mine a fost mult accent pe întrebări in jurul rolurilor de PO și SM, mult focus pe Scrum.
-> Am avut mai multe întrebări cu calcule decât mă așteptam, dar nu sunt complicate. Doar ca mă așteptăm la 2-3 și cred ca am avut spre 7-8;
-> O alta zona unde am observat ca exista mai mult focus a fost zona de leadership si soft skills, precum si zona de cauze de failure in agile. Erai pus in situate legate de ce nu a mers bine, intr-un context anume, și răspunsurile corecte erau in zona de principii sau diverse practici întâlnite prin curs;
-> Au fost destule întrebări cu context mai tehnic: Procese de QA, indicatoare de escaped defects – insa răspunsurile corecte nu sunt neaparat tehnice, ci s-au dus preponderent in zona de etica, corectitudine – de exemplu: e mai bine sa impui reguli de standardizare cod sau guidelines ca sa nu ai probleme ulterior, sau e mai bine sa adresezi technical debt și sa nu îl lași pentru mai încolo. In general, chiar daca unele întrebări te băgau in zona tehnica, nu uita ca nu este un examen de QA, de Software engineering sau mai știu eu ce, ci te afli in zona unor bune practici de coordonare, management pana la urma.

Ca o concluzie: Cred ca ajuta foarte mult o experiența reală, daca te-ai lovit de situații in viața reală sau nu. Am regăsit situații cu care mă confruntasem la job (conflicting priorities, lipsa de comunicare eficienta cu stakeholderi, backlog neprioritizat, schimbări prea multe solicitate in anumite contexte sau in timpul iteratiilor, implicare a unor stakeholder mai mult decât ar trebui, sau care te ocolesc pe tine și nu ar trebui).

[REZULTAT]: eu am luat ACP-ul cu 3 categorii Above target si o categorie Target. Categoria la care am luat target a fost cea la care aș fi avut cele mai putine emoții (Product), și cred ca am fost mai superficial la acele întrebări.

[LOCATIA]
La fel ca la PMP, am ales sa dau examenul ACP din Centrul de la ComputerLand (PearsonVUE). Prefer așa ca sa nu îmi asum riscurile de acasă (fie un câine al vecinului care latră, sau vreun constructor prin jur, o cădere de curent sau de internet, etc.). Simplul fapt ca exista un centru de examinare, pe mine mă focusează mai mult. Plus ca nu mai e nevoie de verificările tehnice de dinainte.
Acolo ești monitorizat printr-o camera, ești așezat la un computer și nu ai decât tastatura și mouse-ul. Restul, lași totul într-un locker. Experiența este super smooth, zgomote nu sunt, singurul stepback ar fi daca îți este greu sa te obișnuiești cu o camera in care nu ai mai fost. 🙂 Pentru ca intri, ai câteva minute de adaptare cu camera respectivă (timp in care parcurgi un mic tutorial) și apoi începi.

Eu am luat pauza la examen, pentru ca mi se făcuse sete și voiam un pahar cu apa. Pauza este opțională.

[FINAL]
Încă odată aș vrea sa ii mulțumesc lui Mihai pentru întreagă experiența și pentru faptul ca am simțit mereu ca am un mentor lângă mine și care este dispus sa mă ajute pana la capăt. Iar la mine au fost câțiva ani intre curs și examen. 🙂

Succes tuturor și sper sa fim din ce in ce mai mulți.

Bogdan

[Redd]

Salutare tuturor,

Ma alatur si eu comunitatii de PM prin obtinerea certificarii PMP si ma bucur sa fiu aici printre voi. Voi impartasi de asemenea intreaga experienta si intreaga calatorie de la inceput si pana la trecerea cu brio a examenului PMP.

Cu ce sa incep…cu ce sa incep…cu initierea. 🙂 Da, recunosc, mi-a intrat in reflex toata terminologia si imi vine sa o folosesc zi de zi, indiferent de context. Am cunoscut lumea PM-ului in urma cu ceva timp, respectiv prin 2014. Printr-o conjunctura la acea vreme, am ajuns sa ma ocup de o serie de proiecte cu o echipa mixta Romano-Coreeana, pentru o perioada de aproximativ 4 ani, proiecte ce urmau sa fie dezvoltate in Romania in zona IT&C, eu fiind PM. Necunoscand metolodogii si tehnici de PM in acea perioada, pot sa recunosc ca am facut un Project Management mai mult din inertie, ducand la bun sfarsit activitatile de proiect si depasind obstacolele, alaturi de echipa, si in baza a ceea ce studiasem in facultate (am avut la un moment dat curs sau seminar de PM prin facultate). Cu alte cuvinte, am facut ceea ce credeam eu ca trebuie sa fac sau ca ar fi normal sa fac, ca si PM, dar consultandu-ma cu echipa permanent pentru cele mai bune decizii.

Dupa proiectele respective, am hotarat ca ar fi cazul sa imi valorific si mai mult aceasta experienta, iar intr-o zi am cautat cursuri de specializare pentru a ma pune la punct cu metodologii, terminologii, tehnici, instrumente, etc. Cautand, am dat de cursurile de PM Acces, si am scris e-mail lui Narciss Popescu. Mi-a raspuns imediat, ba chiar ne-am si angrenat in discutii de initiere si am aflat de oportunitatea obtinerii unei acreditari, cu toate ca initial aveam scopul doar de a face niste cursuri pentru a imi intregi cunostintele. Ideea de a obtine o certificare globala in PM mi-a suras din prima, asa ca m-am inscris imediat la cursuri. Am sa sar repede peste partea de training cu Narciss, sunt convins ca majoritatea de aici ati trecut prin aceeiasi etapa si ati constatat, ca si mine, profesionalismul lui Narciss, intensivitatea programului de training, segmentarea foarte utila a materialelor si informatiilor, care au dus, cel putin in cazul meu, la o sedimentare foarte puternica a cunostintelor de baza in urma trainingului de o saptamana. Mie mi-a mai placut foarte mult si amuzamentul lui, atunci cand lucrurile deveneau prea intense in timpul trainingului, venea cate o poveste sau cate o gluma care ne mai redresa.

Merg mai departe la subiectul principal, examenul si pregatirea pentru examen. Neavand un deadline pentru obtinerea certificarii, am fost flexibil in aceasta privinta inca de la inceput. AM mers pe ideea ca trebuie sa ma apuc de studiu, singur, dupa training, iar cand voi fi gata voi da examenul. La sugestia lui Narciss, mi-am setat totusi un termen aproximativ pentru examen, dar cu flexibilitate, pe care l-am amanat o singura data din cauza pandemiei de CoVID. Imi propuneam initial sa dau examenul undeva in primavara si am ajuns sa il dau la 15 iulie 2020.

Dupa training (iunie 2019) am avut o pauza pana pe la sfarsitul lunii august, cand m-am apucat de studiat. Narciss a elaborat un plan de studiu pentru mine, destul de complex, pe care l-am urmat pas cu pas si fara graba. Pentru mine a fost foarte important faptul ca perioada de studiu am parcurs-o fara graba si fara constrangere de timp. Consider ca pregatirea pentru examen si materialele de studiat aduc mai multa valoare daca nu exista o constrangere de timp si graba. Nevoia de sedimentare a cunsotintelor acumulate necesita timp, se poate reveni de multe ori la unele aspecte, iar acest lucru pentru mine a insemnat: RABDARE si PERSEVERENTA. Am studiat initial dupa cartea RITEI, pe care am parcurs-o incet si sigur, luandu-mi notite separat, revenind la ce aveam impresia ca nu retin sau nu inteleg din prima. Mi-a luat mult timp sa termin RITA, am avut ce e drept si cateva pauze, dar am terminat cu RITA undeva in decembrie inainte de sarbatori. Dupa sarbatori, am revenit, in a doua jumatate a lui ianuarie cu forte proaspete, propunandu-mi sa dau examenul in primavara (martie-aprilie). Am trecut la teste – SuperPMP-uri si alte teste de la Narciss, testele din cartea Ritei si testele din Software-ul Ritei.

Testele m-au ajutat foarte mult la antrenament privind anduranta, reactiile, reflexele si intuitia, care s-au dovedit a fi factorii cheie in promovarea cu succes a examenului. Am constatat ca factorii cheie de succes au fost acestia, mai presus de informatiile studiate si lectura.

Dupa teste, a venit pandemia, m-am relaxat putin 🙂 insa nu terminasem ce aveam de facut. Crezand ca dupa perioada de simulari de testare ma voi duce la examen, a venit partea a 2-a a studiului :). Narciss mi-a mai facut un plan, o Recapitulare dar completata si de PMBOK Guide. PMBOK Guide a picat foarte bine pentru mine, dupa parerea mea se completeaza foarte bine cu RITA si rezulta o contopire a informatiilor mult mai structurata. Dupa parcurgerea planului de recapitulare plus PMBOK Guide, au mai urmat cateva teste, apoi inscrierea la examen si examenul in data de 15 iulie.

15 iulie 2020, ora 11:30 – ziua Z

Cu o zi inainte nu am facut NIMIC. M-am relaxat, m-am odihnit.

Am optat pentru a da examenul la Computerland. Desi ma tenta sa il dau de acasa, m-am gandit ca nu cumva un Dorel sa nimereasca cablul de curent, cum s-a mai intamplat de 2 ori pe strada mea, mai ales ca fix atunci se apucasera sa schimbe o conducta de gaze. Riscul de a avea zgomot sau vreun cablu de curent sau de Internet sectionat era moderat-spre mare in ziua respectiva, asa ca am luat acest lucru in calcul, am facut Risk Management si am optat pentru Computerland (PearsonVue).

M-am prezentat la receptie la 11:30, golit buzunare, completat formulare, check-in, masca la gura, iar reprezentantul de acolo mi-a spus ca in sala de examen pot sa scot masca, pentru ca ei se asigura ca nu va fi mai mult de un candidat in sala de examinare. Examenul este monitorizat video non stop, daca apare o problema se ridica o mana ca la scoala, iar reprezentantul de acolo se ocupa de tot ce e de rezolvat.

S-a introdus o pauza de 10 minute dupa cele 90 de intrebari. Am inteles ca e un lucru nou, pana acum nu exista aceasta pauza. Se poate lua pauza oricand, dar timpul se contorizeaza, insa dupa primele 90 de intrebari ai 10 minute necontorizate pentru o pauza.

Eu cand am facut toate testele de pregatire de dinainte aveam acasa un monitor destul de mare si wide. Aici, primul lucru constatat e ca monitorul e relativ mic, pentru mine diferenta era mare ca trebuia sa strang din ochi mai mult, scrisul fiind mai mic decat acasa. Chestia asta la mine a dus la obosirea ochilor, si am avut nevoie de acea pauza de 10 minute.

Inca de la primele intrebari iti dai seama ca niciuna nu seamana cu ce ai facut acasa in testele de pregatire. Se poate instala sentimentul de nesiguranta. La mine a intervenit destul de repede. Dar mi-am amintit si am tinut cont de un sfat foarte valoros de la Narciss: “daca ai impresia ca nu stii nimic sau nimic nu face sens, intrebarile nu seamana cu ce ai facut pana acum, nu te panica, bazeaza-te pe intuitie, reactii, reflexe”. Adica pe factorii de succes despre care vorbeam mai sus. Si sincer, pot sa spun ca asta a fost si concluzia mea. Pe tot parcursul examenului am avut mai multe sentimente de nesiguranta, intrebarile erau de dificultate medie spre ridicata, intrebarile de dificultate ridicata sunt multe, ai impresia ca nu poti alege raspunsul corect, ai tendinta de a face overthinking, raspunsurile seamana intre ele sau chiar sunt mai multe corecte in acelasi timp si trebuie sa il alegi pe cel mai bun: Factorii cheie au fost: intuitia, reflexul, reactia. Adica ceea ce Narciss antreneaza la fiecare dintre noi prin programul de studiu si pregatire. De aceea va spun ca acolo se decide mare parte din succes – la rabdarea, perseverenta si concentrarea cu care se parcurge planul de studiu. Bineinteles ca in ziua examenului apar alti factori de succes, care pot impacta foarte mult examenul in sine, fie in sus, fie in jos: odihna, concentrarea, oboseala, etc.

In incheiere, pot spune ca au fost foarte multe intrebari din ariile: Risk, Quality, Stakeholder, Procurement, Communication. Din celelalte arii au fost intrebari, dar accentul s-a pus pe cele 5 arii de mai sus. Eu din Agile nu am avut nicio intrebare, iar intrebari cu calcule au fost vreo 6, destul de simple. Starea emotionala in timpul examenului variaza destul de mult. La mine a debutat – linistita, apoi nesiguranta, apoi stapan pe situatie, din nou nesiguranta, si tot asa. Am avut destule SPIKE-uri cu sentiment de nesiguranta, insa nu am dat voie Panicii sa se instaureze. Mi-am repetat intruna ca nu m-am antrenat degeaba si ca reactiile si intuitia ma vor duce la raspunsurile corecte, asa ca la multe intrebari am raspuns efectiv din reflex. Am terminat cu vreo 5 minute mai devreme de expirarea timpului, nu am vrut sa ma grabesc deloc desi consider ca examenul poate fi terminat chiar si cu o jumatate de ora mai devreme. Am revenit la cateva intrebari doar, maxim 10, la care am si schimbat raspunsul dupa ce am revenit. Aveam cumva un sentiment ca parca alt raspuns era cel bun, si m-am intors si am schimbat, dar nu stiu cat de sanatos este.

La mine a fost, pentru ca la final am dat SUBMIT si mi-a dat rezultatul pe loc. Rezultatul este sub forma de PASS sau FAIL. La mine a fost PASS, caci in caz contrar nu stiu daca mai scriam aici :)).

In final, vreau sa ii multumesc lui Narciss inca odata pentru tot, de la punctul zero pana la certificare PMP, pentru mine a fost ca Master Yoda pentru Luke Skywalker. Pasionatii stiu despre ce vorbesc. :)) Da, a fost mai mult decat un trainer, a fost un mentor, un coach si m-a ghidat pas cu pas spre succes.

Va doresc multa rabdare si succes si sper sa schimbam si alte idei/pareri in aceasta comunitate.

Cu drag,

Bogdan S.

[Author]

Posts